Concentrat de indiferenta
Author: DeeA
Astazi le reprosez oamenilor indiferenta de care dau dovada! Am observat ca oricat de apropiat ai fi de o persoana si orice ai face pentru a o multumi, la un moment dat, isi va arata imensa indiferenta pe care o are pentru tine.
Incepand de la parinti. Fericiti cei care au avut un viitor asigurat, cei ai caror parinti nu s-au gandit numai la ei. Nu intotdeauna se intampla asa. Si daca parintii tai au fost indiferenti fata de soarta ta intr-o lume poate nu ca a lor, destul de linistita si lipsita de problemele de care ne lovim noi astazi, ce pretentie mai poti sa ai de la cei care te inconjoara????
Daca stau bine sa ma gandesc, toate acestea mi se par normale intr-o lume in care toti au impresia ca doar lor li se cuvine, ignorand orice prezenta intamplatoare sau nu in viata lor.
Nu ma mai mira nici reprosurile interminabile, fara discernamant, lucrurile privite numai dintr-un unghi, intotdeauna favorabil celuilalt.
In schimb, mi se pare anormala cealalta atitudine, a celui care accepta toata aceasta indiferenta, renuntand sa mai lupte in fata ei. E bine sau e rau?
La un moment dat am avut prieteni care pretindeau ca imi sunt alaturi; desigur, atunci nu mi se parea nimic iesit din comun. Acum au plecat cu totii, cand eu am dat de greu.
Revenind la o vorba de-a mea: cu greu mai gasesti un om ca lumea in ziua de azi. Cel pe care-l crezi prieten se dovedeste dusman, ignorand din indiferenta combinata cu nesimtire, orice probleme ai tu, dar avand mare grija sa le expuna mereu pe ale lui. Culmea culmilor! Acelasi „prieten“ are impresia ca tu esti cel care a gresit!
Dintr-o data, tu, cel care i-a fost alaturi oricand si care l-a sprijinit, nu ti-ai respectat obligatiile pe care el crede ca le ai fata de el, tu esti cel care a ramas dator si cel care nu si-a tinut promisiunile.
Interesati de propria lor bunastare, colcaind in indiferenta fara margini care ii anima, infatuati si nesimtiti au tupeul sa se numeasca „prieteni“; trag de tine, calcand peste orice pentru a-si indeplini scopurile si te arunca departe dupa ce te-au uzat suficient pentru a-si indeplini sopurile cu meschina prefacatorie. Ocoliti si mergeti mai departe!
at 11:24 am
Ai multa dreptate,dar prea e “la general”…
at 6:48 pm
nu stiu cum sa spun dar te iteleg… cu timpul iti dai seama ca multe persoane iti sunt alaturi cand esti fericita dar atunci can ai cea mai mare nevoie de ajutor si de persoane care sa iti fie alaturi iti dai seama ca toti au problemele lor si nu ii intereeaza de tine…ba din contra incearca sa te raneasca si mai mult…
at 2:29 pm
Ai mare dreptate…numai cine nu a trecut prin asa ceva…nu stie ce inseamna indiferenta,tradarea…eu am patit asa ceva de catva timp si doare al naibi…poate astea se poate ierta in timp,dar de uitat niciodata…raman urme…
at 12:53 am
“Incepand de la parinti. Fericiti cei care au avut un viitor asigurat, cei ai caror parinti nu s-au gandit numai la ei. Nu intotdeauna se intampla asa. Si daca parintii tai au fost indiferenti fata de soarta ta intr-o lume poate nu ca a lor, destul de linistita si lipsita de problemele de care ne lovim noi astazi, ce pretentie mai poti sa ai de la cei care te inconjoara????”
nu trece fara sa nu ma intreb asta, si totusi asteptarile mele sunt aceleasi cu fiecare persoana intalnita…..dezmagirile survenite fiind rodul asteptarilor….
at 2:18 pm
ma regasesc in cea ce ai scris!!fruntea sus
at 10:17 pm
cata dreptate..si ce realitate trista..sa-ti doresti sa nu te mai trezesti dimineata knd vezi k poate persoana la care ti cel mai mult isi arata in sfarsit indiferenta….:((
at 4:19 pm
de indiferenta mam lovit toata viata pentru un timp mam zbatut sa ma fac inteleasa iubita apreciata respectata la fel cum tratam pe toti din jurul meu insa nu am reusit de va-si povesti prin cite am trecut va-ti pune cu toti pe plins nu mai sper in nici o schimbare asi dori sa mor cu adevarat dar am o fetita de crescut si nu pot sa o las singura in aceasta lume indiferenta la tot.