Tristete
Author: Maria Loredana Muntea
Cineva spunea „ca prin scris si vorbit se vindeca sufletul“… se pare ca la mine nu are efect… sunt din ce in ce mai trista… se pare ca ma reprezinta… cu toate ca sunt o fire vesela… chiar foarte vesela…
Si ploaia… o auzi… Ii auzi cantecul?… Vorbeste-mi… Canta-mi… Imbata-ma cu iubirea ta… nu ma arunca in colturile tristetii… sa ma taie cu taisurile ei… si nu ma lasa in tacere…
Si vine ea TRISTETEA… vreau sa te vad… vreau sa-ti vad zambetul… vreau… vreau… si totusi… nu mai stiu ce vreau… Si vreau sa vina SOARELE… sa ma-ncalzeasca prin dragostea lui si sa te alunge… pe tine… TRISTETE…
De ce-mi toci sufletul… de ce ma lasi visand… esti ca un ecou in sufletul meu… si te repeti tot mai des… de ce… de ce… de ce… lasa-ma… vreau sa fug de tine… si totusi ceva ma atrage ca un magnet…
Lasa SOARELE sa vina sa ma incalzeasca cu dragostea lui… sa-mi umple viata cu lumina lui… sa ma orbeasca cu razele lui…
Vreau sa-ti spun ADIO… ADIO… ADIO TRISTETE… te las in urma mea… nu te vreau… nu te-am cautat… tu mai gasit si eu nu te vreau… nu… nu…
Vreau sa ma lasi in pace… sa nu mai am acea privire tulburata de tine… sa nu mai oftez… sa ma lasi sa fiu fericita…
E chiar atat de greu… Se pare ca tristetea si fericirea sunt surori… si merg mana in mana… nu putem trai fericiti daca nu exista si putina tristete… cred…
at 11:14 am
Cand, tristetea, apare la “rasaritul soarelui”….toata ziua-ti merge “prost”!
at 5:17 pm
tristetea inseamna cadin puzlul vietii lipseste opiesa.stii care?de cele mai multe ori ,nu.nu poti s-o alungi cape o baza suparatoare.traiesti cu ea ,iar fericirea e clipa cand te paraseste pt a reveni din nou,mai puternica chiar decat inainte.
at 5:46 pm
imi place ceia ce ai scris nu am cuv de criticat
at 10:37 pm
Zambeste-te ca nu stii niciodata cine se poate indragosti de zambetul tau…spunea o vorba.Daca nu am avea tristete nu am sti sa pretuim fericirea si nici amintirile.Problema este sa stii sa te ridici din tristete, sa nu lasi niciodata sa te cuprinda amagirea clipelor de ieri, totusi maine este un nou rasarit de soare si nici o furtuna nu tine o suta de ani si fericirea va veni cand nici nu te astepti
at 4:33 pm
TRISTETEA ! este atat de neagra, atat de cruda! Te face sa fii nedreapta, sa fi rea si nefericita! Te face sa nu mai ai puterea de a lupta pentru ceea ce ai crezut ca este al tau, te face sa te inchizi intr-o cochilie si sa traiesti din amintiri! Amintiri UNICE, pe care tristetea le va sterge cu timpul !!!!!!!!!!
at 12:15 am
imi doresc atat de mult sa scap de acest sentiment ce nemultupeste orice om, uneori ma simt mai bine mintinduma ma intreb oare mam obisnuit cu el asa de mult…ma simt atat de singur…parac nici nu mai am speranta…daca asa va fi toata viata atunci…am incetat s i sa sper de atatia an in ciuda faptului ca sunt inca tanar,in jurul meu o proportie mare de oameni este cel putin alaturi de alta pt a se sprijini daca nu in totalitate fericita…de cand ma atiu am fost singur suflteteste in ciuda faptului ca poate am incercat sa fiu un om cu multe caliatti morale daca nu si materiele…acum ma imi concenrez toata atentia catre acest aspect,si ma inreb cand il voi avea oare…voi fi fericit oare imi va aduce el fericirea,va mai fi la fel ca la varsta de acum…mie teama cxa voi reusi si acest lucru iar in sufletul meu va fi tot vid,asa vrea sa cred altceva dar…nu pot,si asta ma face sa ma inreb care e menirea mea totusi…pote e prematur sa ma pronunt dar ma simt ca o bataie de joc a sorti, as vrea sa uit de tot cea fost greu si sa sper ca voi reusi dar,prea multe usi miau fost trantite in nas,tot ca o ironie a sorti,ma simt ca intrun cerc vicios,mai am putin sper si imi voi areliza si unul din marile proecte ale vieti daca nici el numi poate oferi satisfactie sau o alternativa,inseamna ca am trit degeaba…dorim toti cariera in speranta ca el ne va aduce si statutu socilal si mai presus familial din pacate cand reusim sa avem o cariera realiza ca nu e asa de nemaipomenita cum speram in ciuda sacrificiilor facute…de ce atatea diferente in tre oameni de ce atata ura si materialisma de ace atata nesimtire din partea unora si prostie sa nu mai vb de aceia ce fac rau intentionat saracind popoare intregi…ma uit in jor si parca nimic nu ma multumeste as vrea sa fie mai simplu totul chiar si viata far multe alte accesorii ce le consideram utile ne fac sa ne departam asta p ca sunt parte dintrun program al industriei cel imbogateste pe unu…
at 9:14 am
Ar trebui ca noi oamenii tristi sa nu mai apucam rasaritu
at 12:39 pm
si eu sunt trista pt ca sora mea pleaca in portugalia la parintii si cred ca nu o sa suport singuratatea mai ales de pastii
at 9:08 pm
de ceva timp sunt foarte trista….e asa de greu sa vezi cum toti din jurul tau te dezamagesc…in septembrie 2007 prietena mea cea mai buna mi-a intors spatele knd avem cea mai mare nevoie de ea…iar acum vorbim k doua colege si atat…e greu dupa atata timp petrecut impreuna…iar in dragoste imi merge ffff prost…ma indragpostesc doar de persoane care nu merita si kre nu imi impartasesc sentiminetele…nush ce sa fac acusi am bacul si vreau sa trec cu bine dar sunt foarte trista..:(…va rog ajutati-ma cu un sfat
at 7:59 pm
akum 4 ani am intalnit un tip super numai k am acceptat mai d graba s ramanem amici deoarece niciodata nu mi-a prea plakut s am iubiti in skoala din kuza barfelor c pot aparea s kre pot distruge orice in klea lor dak sunt askultate…motiv pt kre nu am acceptat s fiu iubita lui..pan iarna trekuta knd m-am gandit k n-are rost s il pierd din kuza unei temeri a mea…mi-am luat inima-n dinti..s m-am kombinat ku el..am petrekut impreuna 3 luni minunate. nu-mi venea s kred k pot simti atat iubire s k sunt atat de fericita..dar kum fericire vine mereu insotita…de ceea c ma temeam nu am skpat…am kzut k niste prosti amandoi in kpkna barfelor s rautatii umane…iar akum…sunt mom in kre suntem fata in fata s n n vorbim…nu skitam nici un gest suntem reci s park nu ne-ar interesa pe unu d celalalt…desi privirile noastre, kre s mai intersekteaza fugitiv din knd in knd, spun altceva
at 8:02 pm
Buna, si eu sunt foarte trista, am plans azi toata ziua din cauza unor colege de la servici, parca ma taie ceva in doua, atata sunt de rele, sa va dau un exemplu: azi eram cu o colega profesoara in cancelarie si toata lumea zicea ca e timpul sa mergem acasa, ca nu mai era directorul acolo si fiind inainte de paste. Si eu ma pregateam sa ma duc si o colega zicea langa mine ca ea merge pe drumul pe care merg si eu si inca cateva colege si atunci ma gandeam ca ce bine ca as putea sa merg si eu (mai aveam 2 ore, dar ma gandeam ca poate scap mai repede) si o intreb daca clasa la care era ea diriginta a plecat acasa, si ea zice ca nu, ca mai au o ora cu mine (! semnal de alarma ca trebuie sa stau), ma gandeam asta e, nu am cum sa scap, si atunci ma duc pe hol si ma intalnesc cu o alta colega,povestesc putin cu ea,si apare si “calaul” meu binevoitor si-i spune cu o voce mieroasa la astalalta care mai avea si ea o ora ca nu vine si ea acasa, sa-i lase pe copii acasa, si ea e de acord, eu am inlemnit toata,va dati seama cum m-am simtit,sa fiu atat de neindreptatita si respinsa de lume,de ce cu mine se poarta lumea atat de urat? Nu am mai putut sa zic nici un cuvant,m-am prefacut ca sunt bine si m-am dus la ora,dar ceva in mine a murit in momentul acela,speranta ca persoana aceasta necrutatoare pe care eu inca am favorizat-o mult timp si am tinut cu ea,si mi-era atat de draga,ma calca in picioare,se poarta cu mine de parca as fi o carpa, ceva peste care poti sa calci cand vrei si oricat ca nu conteaza,ea sa fie multumita,am plans acasa ore intregi,nu numai ca nu am avut cu ce merge imediat acasa, ba pe colega cealalta o mai si astepta o jumate de ora ca trebuia si ea sa astepte pe cineva,si o mai si duce pana in centru, doar sa-i faca ei placere si colegei celeilalte,oare de ce cu mine sunt asa de rele? Poate cineva care este obiectiv sa-mi explice acest lucru si cum pot scapa de aceste tratamente inuportabile? Nu e chiar prima data, alta data le chema la mare,pe mine in schimb ma respingea si la simplul gest ca as vrea si eu sa ma duc. De ce oare, de ce ma chinuie durerea asa de ingrozitor? Va rog sa-mi raspundeti.
at 11:11 pm
Ana,nu mai fi trista nu merita ,sincer sa te consumu pt.acele ”colege” nu merita ,priveste in jurul tau sunt lucruri mult mai frumoase ,clar ,nu te vor in preajma lor ,chiar daca tu ai favorizat-o mult timp,deschide ochii bine,lumea e o jungla,suntem toti niste mici animale salbatice si mai putin domestice ,capu’sus ,sfatul meu ignorale,nu lasa sa se vada ca te afecteaza nepasarea lor cand iti mai cer ajutorul ,implicate ,dar nu mai pune suflet ,incearca sa fi mai detasata lasa-le pe ele sa caute compania ta ,gaseste alte persoane care intradevar sa merite prietenia si compania ta ,asa ca ,CAPUL SUS viata merge inainte cu bune si rele laolalta .Ai grija TU, de tine ,PUPICI
at 12:42 am
tristete…ce cuvant cunoscut!m-am saturat sa fiu singura si sa imi pierd sperantele pe zi c trece….dar asta e….traiesc prisntre oameni care nu ma inteleg…nu vor dragostea mea si nu vor sa-mi ofere dragostea lor…cu toate ca am atata nevoie de ei…constat ca sunt singura si nu sunt pregatita pt asta…dar c sa fac?!sa implor dragoste,atentie,compasiune?!nu pot sa ma schimb si sa ma injosesc pt altii cu toate ca m-ar ajuta enorm…dar prefer sa fiu singura!si totusi simt ca gresesc,simt ca nu ma ajuta orgoliul si obiceiurile mele nu tocmai rele….dar nimeni nu ma intelege….si sunt singura iar…si trista…intr-o lume de straini…fara familie….fara prieteni…fara oameni in care iti poti pune increderea…trist dar adevarat
at 10:37 am
De ce de zilele triste ne aducem repede aminte si pe cele frumoase le uitam repede?De ce atunci cand suntem triste nu ne aducem aminte de clipele frumoase, de realizarile noastre, de ce nu intelegem ca nu meritam sa ne intristam. Eu spun asta?……Eu , care atunci cand sunt suparata uit de tot, nu vreau sa vorbesc cu nimeni, nu vreau sa vad pe nimeni? Cel putin incerc sa va incurajez, asa cum imi doresc sa fiu si eu incurajata.Viata e frumoasa, daca stim sa ne-o facem frumoasa, viata este scurta si nu se merita sa fim triste. Suntem femei si meritam sa fim apreciate, iubite si protejate. Daca nu s-a gasit inca persoana care sa faca aceste lucruri pentru noi, atunci nu ramane decat sa ne autoingrijim.
at 10:45 pm
sunt trista din cauza k prietenele mele se distreaza in fiecare seara,iar eu numi pot convinge parintii mereu sa ma lase cu ele afara,la club chestii…nush ce sa mai fac..akm a aparut shi un baiat putin mai mare ca mine care imi place fff mult shi vreau sa ma apropii de el,dar nu prea am cand din cauza tatalui meu k rareori ma lasa sa ies.vreau sa viu vesela ,dar nu pot.ce sa fac???
at 10:27 pm
Nush dc dar m’a apucat o melancolie de am fst in stare s intru pe acest forum sa imi impartasesc gandurile…pt k stiu k nu ma cunoaste nimeni si pot sa spun ce am pe suflet.io nu pot sa spun nimanui q adevarat ce simt…..mai intai mi’a plaqt de un baiat mai mic[prea imatur]. acum de un baiat prea mare[nu stiu dak ar putea fi posibil:(]…..ji in + aflu k are preitena…dar xqm…prob e k toate fetele imi spun k sunt frumoasa dar inici un baiat [mai rasarit] nu imi spune acest lucru…….ma simt foarte singura!!!!
at 8:12 pm
Dragii mei, de ce mereu noi ne facem viata grea…Tristetea e o boala grea…
Eu, da sunt trista, de ce? Pentru ca atunci cand am gasit fericirea nu m-am multumit cu ea, si am facut gresala sa ma indragostesc de cea mai nepotrivita persoana din viata mea…trece? credeti voi, apare atunci cand te astepti mai putin si cand ai mai multa nevoie de fericire, dar…..granita intre cele doua este atat de firava….am fericirea in barbatul de langa mine iar eu o caut in bratele imaginare ale barbatului la care visez…..Fantoma de la Opera>putin spus? il iubesc nu stiu, il ador nu cred, il vreau…poate, dar sotul meu ce ar zice oare la astfel de idei?
at 11:05 pm
nu ma gandeam ca voi intra si eu pe site’ul asta vreodata… cand vad si titlul “tristete” ma simt si mai prost…da, am intrat pe acest site pentru ca sunt trista , suparata si nu pot iesi din starea asta oricat as incerca de mult …nu pot…sunt dezamagita, scarbita si tot-odata satula de tot ce ii in jurul meu si toate astea numai din cauza unui baiat … un baiat care m-a facut mai mult sa plang decat sa zambesc.. cu care timp de 3 ani pot spune ca avem mai multe amintiri triste decat amintiri placute..si partea mai rea este ca nu facem nimic sa schimbam asta… nici el nici eu.. oricat as incerca sa fac sa fie totul bine nu se poate pentru ca minciunile si indiferenta inving intotdeauna …. nu stiu cand voi avea curajul sa pun eu punct ..deocamdata nu pot ca imi este frica de singuratate…este singurul lucru de care imi este frica si imi va fi pana la moarte…nici mie nu imi vine sa cred ca la varsta de 20 de ani imi este frica de singuratate :(…
at 10:19 am
sunt trista…iubitul meu nu a stiut sa se poarte cu mine..”prima data”…
at 6:08 pm
De ce pe lumea asta,ce plina i de durere,
Eu m am nascut sa sufar?,sa sufar in tacere.
De ce destinul este atat de crud si greu,
Sa te iubesc pe tine, sa sufar numai eu?
Cat imi doresc sfasitul si cat de mult as vrea
Pamantul sa ma ingroape,durerea sa mi o ia.
Sa uit de ochi care ,o vor privi pe alta,
Mai cald decat pe mine,
Eu care am fost o umbra,
Atat doar pt. tine
at 11:34 pm
….trista…e putin spus…durerea ma doboara…nush dk ma mai pot ridika vreodata…ranile adanki din sufletul meu vor sangera vesnik…asta ma doare kel mai mult pt k stiu k il voi iubi ku toata fiinta mea…pana atunki knd voi inkhide okhii…si kine stie?dk e viata dinkolo blestemul va ramane asupra sufletului meu…iar el se insoara…:((…
at 11:45 pm
povestea mea suna cam asa:
m-am apropiat de o persoana pe care o cunosteam cu ani in urma,intr-o perioada grea din viata mea si se pare ca dupa 10luni ma aflu intr-o stare critica din cauza perversitatii lui si nu pot spune decat ca mai trebuie judecat si cu capul nu doar cu inima in ceea ce inseamna dragoste…………
at 10:37 pm
Pierdut suflet in zona Nefericirii colt cu Tristetea.Acesta este mic si speriat.Raspunde la numele de Speranta.Cine il gaseste este rugat sa il ia in brate si sa il readuca pe strada Bucuriei,nr.Fericirii.
at 8:04 pm
tristete,neliniste ,neimplinire …sunt trei sentimente care imi alearga sufletul intr-un labirint al nesigurantei si tristetii…ma simt singura…inima ranita dezamagita de viata pe care eu o visam altfel….ma doare inimaaaa si e cea mai cumplita durere de pe lume!!!
at 11:18 pm
dragostea e pt cei cre au noroc(sa arate bn ji sa stye sa dea papucii)
eu unu nu am avut parte de injuraturi ji jigniri dupa ce mam despartit de ultimul meu iubit care era mai mare k mn cu vreo 3 ani dar nu asta conta pt mn k p mn ma interesa varsta ma interesa doar sa ma iubeasca el mia zis d la inceput k ii place de o fata de cateva luni doar k fata aia nu il baga in seama ji yo iam zis k ji yo iubesk p cineva de 8 ani fara incetare ji k vreu sa il uit k el nu ar vrea sa se puna p bune cu mn iar el mia zis k nu e nicio problema deoarece era in aceeasi faza k mn am stat doar o luna cu el da sa purtat impecabil cu mn nici nu ma asteptam sa se poarte asha frumos ji aku chiar dak neam desprtit nu ii port pica chiar iam multumit k sa purtat frumos cu mn ji iam spus k aku chiar mas bucura dak as auzi k sia gasit o fata care sa il faca fericit chiar dak yo sufar enorm k yo il mai iubesc ji aku
at 11:19 pm
scz k am gresit st fata nu baiat k am gresit knd am scris in loc de una unu
at 11:13 pm
tristetie e un cuvant greu multi dintre noi il simtim uneori pe propria piele dar nu trebuie sa cedem la orice obstacol trebuie sa fim tari si sa mergem mai departe numai asa ne putem atinge scopurile in viata
at 11:07 pm
fr faine amintiri felicitari cui lea scris;):*:*:*
at 1:02 pm
sunt trista, ca voi toti.Traiesc cu sotul meu de 24 ani dar mi am dat seama ca stau in casa cu un strain.va iubesc.juli
at 3:21 pm
Nu înţeleg de ce îmi vine greu să scriu despre stări prin care am trecut de atâtea ori.
Cel mai rău îmi pare, de fapt, că ele nu pot fi descrise şi surprinse în esenţa lor.
Pentru a le înţelege, trebuie să treci prin ele. Şi aici, există anumite etape de parcurs.
Am fost întrebată acum ceva timp dacă aş alege fericirea eternă desigur dacă acest lucru ar fi fost posibil, ţinând cont şi de faptul că toţi căutăm fericirea pe parcursul vieţii – cel puţin aşa îmi place să cred.
Da, aş alege fericirea. Însă nu eternă. De ce? Ar însemna să învăţ să uit sentimentul de melancolie şi tristeţe, şi nu vreau. Nu vreau doar una singură în viaţa mea.
Le vreau pe toate cele trei, şi pe celelalte care mai rămân. Mi-ar fi dor de ele.
Parcă aş pierde ceva din mine, şi aş înceta a mai fi eu. Şi da, zâmbetul celui care suferă e mai dureros decât lacrimile celui care plânge…
Cred că totul în viaţă ar trebui să se găsească în mod ponderat, pentru a se stabili un anumit echilibru al lumii. Dacă nu se găseşte, atunci ar trebui ca noi să facem tot posibilul ca să se găsească.
Să fie vorba şi aici de alegere?
Poţi afirma că trist eşti când alegi să nu fii fericit, şi că de fapt, noi suntem cei care alegem să vedem partea urâtă a lucrurilor pentru a ne pune în postura de victime? „Fiecare stare sufletească tinde să se adapteze unui exterior corespondent felului ei specific sau să transforme acest exterior într-o viziune potrivită naturii ei. Ochii omului văd în exterior ceea ce îl frământă în interior. În melancolie, îi cresc omului aripi nu pentru a se bucura de lume, ci pentru a fi singur.
Dacă melancolia este o stare de reverie, difuză şi vagă, ce nu atinge niciodată o adâncime şi o concentrare intensă, tristeţea, dimpotrivă, prezintă o seriozitate închisă şi o interiorizare dureroasă. Poţi fi trist în orice loc; dar într-un plan închis, tristeţea câştigă în intensitate, precum într-unul deschis melancolia creşte.
at 12:57 pm
tot citesc … poveste mea e trista …am aproape 20 de ani tatal meu a murit acum 3 luni de cancer….era cel mai bun tata din lume nu-mi lipsea nimik …ma iubea neconditionat…imi face toate placerile era ca o prietena ai spuneam ofurile mele imi dadea mereu sfaturi avea grija de mn….dar nu mai e …aam un iubit de aproape un an luna asta pe 23 fac un an..ma cert tot mereu cu el am gresit si yo nu zik dar de foarte mult timp incerc sai demostrez cat inseamna el pt mn si cata nevoie am de el ….atunci cand tatal meu a murit a murit si o parte din mn imi este destul de greu sa fac ceva fara sa ma gandesk la el
Ma simt atat de singura de numarate ori am am vrut sa iau pastile sa nu mai simt durerea asta ….dar ceva parca nu ma lasa sa renunt la viata asta ….de kkt… .Eu am fost o fire vesela mereu razand mereu glume pe capu meu…acum simt ca nu mai am motiv sa traesc…
at 10:02 am
e greu uneori sa nu te inteleaga nimeni
at 10:17 am
fiecare om are o poveste de viata sau una d dragoste,uneori ambele.Povestea mea nu este chiar asa d grea…..asa o konsidera unii….la doar 15 ani jumatate am kunoskut un baiat care este mai mare decat mn ku aproape 8 ani,,m-am indragostit d el,,a durat o perioada pana am fost impreuna.apoi eram d nedespartit…toata lumea era impotriva noastra mai putin familia lui,la cei aproape 24 d ani ai lui are sh un suflet nevinovat care nu sta ku el …….era vara sh ne-am hotarat sa fim impreuna,eu un simplu kopil,el era deja trecut prin viata,stiia ce este bn sh rau ,stii cv despre viata,ce inseamna,,,…..langa el am invatat sa traiesc sh sa pretuiesc viata…uneori kdeam in melankolie,simteam k nu mai pot,imi venea sa mor dar el era langa mn mereu m ainkuraja k nu este bn sa renunt l viata…ma durea sh ma doare f mult k tatal meu natural este departe d mn sh k nu il kunosk….este greu sh doare ….dupa o periodata de vreo 3 luni,iubirea mea a plekt departe d mn la mii de km,au fost aproape 2 luni pline d chim,de lacrimi de suferinta pt k era departe..usor usor se apropiau sarbatorile ,deja Sf.Nucolae trecuse sh viata mea nu venise aksa….urma k sa fiu sh de craciun singura sh trista dar dumnezeu nu a uitat d noi,nu a uitat k ne iubim sh k suferim sh l-a adus aksa d craciun..eram f ferikita k a stat langa mn ……eram d nedespartit………………..in kiuda faptului prin kte am trecut,am ramas tot impreuna,,,viata sh lupta in 2 invinge orike greutati….sfatul meu este sa nu renuntati nikiodata lpersoana iubita,,,sa fiti alatauri d ea l bn sh l rau…nu va bateti jok d sentimentele nimanui k roata se intoarce….iubiti sh veti fii iubitii……………am doar 16 ani akum sh stiu ke inseamna greul nu sunt in stare sa dau sfaturi nimanui sunt un om l fel k totiii ceilaltii…am trekut peste toate pt k am stiut pe kn sa tin aproape ,am tinut langa mn persoana kre ma iubeste sh o iubesk…………………..nu uitati nikiodata d sentimentele pe care le aveti pt knv sh d cei care le au pt voi……….
at 6:09 pm
frumoase amintri
at 8:48 pm
aveti dreptate tristetea ne doboara ,si eu la fel ca voi traiesc clipe de groaza ,am un sot de invidiat are ochi pentru toata lumea si mila dar pentru mine nimic ,va scriu cu lacrimi in ochi nu stiu ce mai vreau .a si vrea sa i au totul de la capat dar am realizat prea multe sa ma opresc aici ,traiesc cu tristetea in suflet si cu frica de orice zi ,plang singura lucrez intrun domeniu numai cu barbati toti ma respecta ,lumea cu care intru in contact zilnic ma invidiaza dar nimeni nu stie ca dupa terminarea programului la servici ma asteapa cosmarul de acasa , lucram impreuna la aceiasi unitate toti cred ca suntem familia perfecta dar toti se inseala . ganditiva fetelor inainte sa va casatoriti ca frumusetea este trecatoare dar frumusetea sufletului ramane .
at 3:58 pm
e greu pt toti sa traiaasca un esec sau sa sufere… cunosc asta prea bine. mama mea m’a tradat si nu numai pe mine ….ci pe toti cei iubiti.dar dc ? pt ca nu a stiut ce inseamna sa iubesti sau sa pastrezi un lucru gresit …a trecut cv timp de atunci si eu tot sufar …ranile nu fi niciodata vindecate , intotdeana dureroase si triste intotdeauna gata sa sangereze la cea mai mica atingere ele vor ramane adanci in inima , vii si deschise….stand aici bantuita si chinuita de gandurile mele ma intreb cum pot iesi din labirintul intunecat in care sunt inchisa…am renuntat la multe lucruri in ultima verme dar mai presus la prietenii mei, prietenii pe care ii stiu de anii buni.trebuia sa fac acest pas , aveam nevoie de singutatate , aveam nevoie de linistea pe care nu am avut’o deani buni….deci toti cei care suferiti nu va dati batuti niciodata …
at 11:38 pm
am trecut si eu printr-o perioada din asta si e foarte naspa nush dc a dat dumnezeu atata suferinta pe pamant chiar nu inteleg mai ales cand pierzi o pers draga chiar e o rana grava si cateodata iti vine sa te omori cum am patit eu nu doresc chestia asta la nm sper ca toata lumea sa fie fericita!!!!!
at 2:11 am
e greu sa treci prin asa ceva , nu de mult am trcut si eu prin asta…
at 2:11 am
e greu sa treci prin asa ceva , nu de mult am trcut si eu prin asta…
at 6:13 pm
e geru sa treci prin asa ceva si stiu cum e :(:(
at 1:23 pm
tristetea este cea mai grea boala pe care o sa o ai vreodata …nu doresc nimanui sa fir trist/a
at 3:23 pm
cand esti trist ,ai vrea sa uiti d tot ce este in jurul tau,dar dupa un anumit timp o sa-ti revi..nu doresk nimanui tristea din sufletul meu..
at 1:36 am
tristetea e cea mai durerosa boala
iti roade sufletu incet si sigur e foarte dureros si neplacut
nu doresc la nimeni sa mai cunoasca TRISTETEA
at 1:38 am
tristetea e cea mai durerosa boala
iti roade sufletu incet si sigur e foarte dureros si neplacut
nu doresc la nimeni sa mai cunoasca TRISTETEA