Nu puteţi avea copii? Există şi o explicaţie psihologică!
„Mens sana in corpore sano“ este un principiu de sănătate pe care toţi specialiştii, indiferent de domeniu, îl recomandă pacienţilor, însă atunci când vorbim despre problemele de fertilitate, respectarea acestuia poate avea un impact decisiv.
Se întâmplă adesea ca stresul, presiunea şi dezechilibrele emoţionale să afecteze foarte multe aspecte ale vieţii personale, inclusiv viaţa sexuală şi relaţia partenerilor. Astfel, chiar atunci când conceperea unui copil nu este o prioritate, imposibilitatea de a deveni părinţi devine o realitate extrem de dureroasă, cu un impact dramatic în cuplu.
Factorul psihologic – un cuţit cu două tăişuri
Problematica infertilităţii rămâne în prezent una extrem de complexă, depăşindu-şi diagnosticul de afecţiune fiziologică şi extinzându-se până în planul emoţional.Astfel, atunci când vorbim de procesul de concepere, influența stresului şi a echilibrului emoţional poate fi privită dintr-o dublă perspectivă:
•ca factor determinant pentru infertilitate
•ca efect al infertilităţii
Putem vorbi chiar de instalarea unui cerc vicios în ceea ce priveşte efectele psihologice, întrucât atunci când infertilitatea este generată de stres, rezultatul este chiar creşterea acestei presiuni, a frustrărilor şi deteriorarea comunicării în cuplu, accentuând tensiunile până la apariţia conflictelor. Multe cupluri se învinuiesc reciproc sau se tem de sarcină din cauza situaţiei financiare, a unor experienţe nefavorabile din trecut (avort spontan, naşterea unui copil cu malformaţii sau a unui copil mort, etc). Uneori, femeia se străduieşte să rămână însărcinată doar pentru a-l face pe partener să se ataşeze mai mult de ea sau pentru a scăpa de o situaţie nefavorabilă de la locul de muncă. Toate aceste presiuni însă privează partenerii de satisfacţie sexuală, iar în cazul bărbaţilor poate duce la disfuncţii erectile. O asemenea încărcătură afectivă se va resimţi şi pe fond fiziologic, iar efortul de a procrea va fi îngreunat pe măsură ce eşecurile vor continua.
„Este important de reţinut că stresul afectează în modalităţi diferite fiecare persoană, însă atunci când este vorba de stresul cronic, prezent pe o perioadă îndelungată (şi în special cel generat de eşecul în privinţa obţinerii unui copil, care reprezintă cel mai investit proiect al omului), se produce în general o schimbare hormonală extrem de importantă: creşterea nivelului de adrenalină şi noradrenalină – hormonii responsabili de răspunsul organismului la traumatisme fizice şi emoţionale, ceea ce duce la afectarea funcţiei trompelor uterine la femei, la scăderea vascularizării la nivelul mucoasei uterine şi implicit îngreunează implantarea ovulului fertilizat în uter. Mai mult decât atât, un grad ridicat al acestor hormoni afectează şi formarea de ovule şi spermatozoizi. Acest lucru explică şi de ce în multe cazuri, stresul nu afectează doar abilitatea de a concepe natural, ci şi rata de succes a inseminării artificiale şi a fertilizării în vitro.“ – menţionează dna. Genoveva Teleki, psiholog clinician şi psihoterapeut în cadrul Gynera Fertility Center.
Când este necesară intervenţia psihoterapeutului?
Orice cuplu care se confruntă cu infertilitatea caută o explicaţie şi o soluţie, însă atunci când această problemă este corelată cu factori psihologici, este recomandat ca în primul rând partenerii să se deschidă emoţional şi la fel de important, să participe la întâlniri cu grupuri de suport sau să se adreseze psihoterapeutului, întrucât împărtăşind problema cu persoane care trec prin aceeaşi experienţă sau care le pot consilia în acest sens ajuta la menţinerea unui echilibru emoţional.
„Este important ca înaintea încercărilor de a concepe un copil sau chiar a începerii unui tratament de fertilitate, partenerii să fie conştienţi de impasul emoţional în care se află, astfel încât cu ajutorul psihoterapeutului, să înveţe să gestioneze atât stresul ce poate apărea pe parcurs, cât şi emoţiile generate de cursul evenimentelor şi de tratamentele hormonale aplicate. Astfel, împreună putem identifica factorii de stres, incompatibilităţile fizice şi emoţionale ce pot apărea din cauza acestora şi nu în ultimul rând, partenerii vor învăţa cum să abordeze cu succes aceste situaţii. De asemenea, şedinţele de consiliere au un rol important în recrearea legăturii în cuplu, ce poate fi perturbată atunci când partenerul infertil începe să se autoînvinovățească şi să se simtă responsabil pentru neîmplinirea acestor dorinţe comune“, explică dna psiholog Genoveva Teleki.
În cadrul Gynera Fertility Center, orice cuplu infertil, nemulţumit de rezultatele investigaţiilor medicale şi de lipsa apariţiei unui copil, găseşte explicaţie şi susţinere specializată. Şi pentru că în condiţii de stres copiii se lasă mai mult aşteptaţi, recomandăm pacienţilor noştri schimbarea mediului, călătoriile (în funcţie şi de perioadele favorabile concepţiei), unde partenerii se pot relaxa şi dedica în totalitate unul altuia.