Mâncatul compulsiv – un fals prieten

bulimicÎncă o zi stresantă la birou sau acasă în care singurul aliat îţi este prăjitura din farfurie? Deşi pare a fi prietenul care nu dezamăgeşte niciodată, acest refugiu emoţional, pe care tot mai multe persoane îl găsesc în bucătărie, poate fi începutul unui cerc vicios.

Episoadele de exces alimentar, prin care o persoană compensează stări de disconfort fizic sau emoţional, se pot transforma cu rapiditate într-o tulburare alimentară: mâncatul compulsiv. Deseori când ceva nu merge bine într-una din ariile vieţii, vom încerca să redobândim echilibrul afectiv cu ajutorul mâncării, chiar şi atunci când nu apare senzaţia de foame, devenind apoi copleşiţi de sentimente de vinovăţie sau regret. Aşadar, de ce devine mâncarea aliatul nostru şi când constituie aceasta un pericol?

Mai multe cauze,o singură problemă

Nu există o singură cauză care duce la mâncatul excesiv, astfel că în majoritatea cazurilor acesta apare pe fondul mai multor factori combinaţi din următoarele categorii:
Cauze genetice: aici se încadrează anomaliile biologice precum activitatea anormală a hipotalamusului (regiunea cerebrală care controlează apetitul alimentar) care ar putea transmite în mod eronat mesaje legate de senzaţia de foame sau ale serotoninei, substanţă care are un rol important în păstrarea echilibrului emoţional din viaţa noastră.
Cauze sociale şi culturale: presiunea socială asupra oamenilor pentru o siluetă perfectă, prezenta recompensei prin mâncare sau modelul parental defectuos – prezenţa în copilărie a unui regim alimentar nesănătos sau din contră, cazurile în care părinţii impun în mod rigid un stil de viaţă sănătos, ceea ce duce la apariţia dorinţei pentru „fructul interzis”. Toate acestea constituie un prim declanşator încă din copilărie pentru mâncatul compulsiv, afecţiune cu un puternic substrat emoţional.
Cauze psihologice: în cele mai multe cazuri, predispoziţia către mâncatul compulsiv este specifică persoanelor care se confruntă cu stări de dispoziţie negativă, depresie, stres, singurătate sau anxietate. Acestea apelează la mâncare în încercarea de a-şi restabili starea de confort, însă aceasta este doar o soluţie temporară care doar camuflează o problemă fără a oferi rezolvarea.

Mâncatul compulsiv – o tulburare alimentară cu efecte fizice şi emoţionale

Dincolo de lipsurile lăsate în buget, cele mai importante urme ale mâncatului compulsiv sunt cele care apar la nivelul corpului fiecărei persoane. O astfel de tulburare nu trebuie ignorată prin justificări superficiale sau scuze, deoarece cu timpul pot conduce la alte probleme mai grave de ordin emoţional, medical şi social. Mâncatul compulsiv poate determina şi apariţia episoadelor de insomnie sau poate sta la baza dezvoltării stărilor de depresie, axietate şi apariţia gândurilor suicidale. De asemenea, odată cu trecerea timpului, aceasta tulburare conduce la obezitate, care la rândul său poate degenera în alte probleme grave precum diabet, hipertensiune şi boli de inimă.

Deşi această tulburare alimentară este adesea confundată cu bulimia, o diferenţă majoră între cele două constă în episoadele de autocompensare ale bulimiei: vărsături, exerciţii fizice în exces sau consumul de laxative.

Manifestările care definesc mâncatul compulsiv sunt uşor de recunoscut:
– Mâncatul necontrolat într-o perioadă scurtă, urmat de sentimentul de lipsă a controlului
– Persoana mănâncă de obicei singură, fiind copleşită de ruşine sau anxietate
– Acestea episoade de mâncat compulsiv au o frecvenţă de minimum 2 zile / săptămână

Cum poate fi tratată?

Din fericire, mâncatul compulsiv este o boală care se poate trata atât prin psihoterapie, cât şi medicamentos. Există o serie de psihoterapii individuale sau de grup la care bolnavul poate lua parte, dar şi o gamă de medicamente care se pot lua la recomandarea medicului specialist. De asemenea, şi suplimentele alimentare pot ajuta la ameliorarea acestei tulburări prin menţinerea unei senzaţii de saţietate prelungită, diminurea poftelor alimentare excesive şi asigurarea echilibrului metabolic.

Pagosten este suplimentul alimentar Ropharma care vine în sprijinul persoanelor care se lupta cu această tulburare prin combaterea poftelor alimentare, echilibrarea metabolismului, scăderea nivelului de zahăr din sânge, reducerea apetitului şi menţinerea unei senzaţii de saţietate prelungite.
Pagosten, suplimentul alimentar Ropharma poate fi administrat cu 30 de minute înainte de mese, 3-6 comprimate/zi fracţionate în 3 doze sau în funcţie de greutatea corporală. În general, o cură durează până la 3 luni, urmată de o pauză de o lună, apoi administrarea se poate relua. Durata curelor se stabileşte diferenţiat, în funcţie de greutatea corporală. Pagosten este disponibil în farmaciile Ropharma din toată ţara şi online pe www.ropharma-healthcare.ro, la preţul de 32,96 lei.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , ,

 
 
 

discuss this post

 
 

Add a comment

required

required

optional


 
 
 

Privacy Preference Center