Cuvinte care elibereaza, cuvinte care lovesc

Author: Alessandra

Sa taci sau sa tipi? Sa spui sau sa intelegi tacit? Sa accepti sau sa te revolti? Pana la urma singurele care ne elibereaza sunt cuvintele si ele, chiar daca aruncate si dureroase ne argumenteaza personalitatea, o sustin, ne-o evoca.

Cum sa ne simtim bine? – asta ar trebui sa fie cautarea fiecaruia dintre noi. Cuvintele ne innobileaza numai daca le dam concretetea faptelor.

Iubim oamenii, dar unii dintre ei ne ranesc prea adanc, incat, la un moment dat, personalitatea, respectul fata de noi si mandria nu mai rezista. Iubire, iubire, dar pana unde?

Vrem macar respect daca nu primim iubirea pe care o daruim si daca acesta nu exista din partea cealalalta atunci dezamagiti intoarcem spatele si plecam nu inainte de a descatusa macar o parte din nemultumirea noastra si celuilalt.

Invatandu-l si facandu-l sa inteleaga, macar prin refuzul nostru, cum ar fi trebuit sa se poarte si facandu-l ca mai tarziu, in viata, sa stie care sunt prioritatile si ca oamenii si sentimentele lor sunt pe primul loc, indiferent de situatie si imprejurare, de cerintele societatii si ale tumultului vietii ce se cere sa fie castigat, uneori cu pretul de a-i pierde, se pare, pe cei care tin cu adevarat la tine.

M-am oprit in final la cuvinte, stiam ca ai sa le intelegi, ca ai sa te revolti si ai sa fii suparat in gandul tau pe mine, stiam ca ai sa si recunosti, dar, vezi tu, numai prin refuzuri invatam uneori in viata asta ce am pierdut, ce am avut si… capatam intelepciune.

Cuvintele care dor si care biciuie, cuvinte care alina si mangaie, cuvinte care dau speranta si viitor cuvinte in care se asteapta si in care se cladeste o lume, cuvinte ce pun temelia viselor noastre si creeaza realitatea.

Iertam prin ele, ne batem cu ele, ne castigam drepturi cu ele si locul in societate.