Ce repede a trecut timpul gândindu-mă la viaţă…
Author: Ilinca Cerasela
Am înţeles mai mult din ce alţii nu au putut înţelege. Am aflat că persoana de lângă tine are cu totul altă faţă decât cea pe care tu o cunoşti. Nu ştiu de ce câteodată mă pierd în amintiri fără să le dau un sens, spunând doar „au fost şi s-au petrecut“.
Sensul nostru pe lume este oare de a face ceea ce ne dorim sau ceea ce ne-ar fi de folos? Nu ştiu, mă întreb câteodată lăsându-mă pradă în faţa tentaţiilor fără a mă altura lor. Deseori cred că viaţa are cu totul alte limite decât cele pe care noi le vedem. Cred că mulţi din cei pe care îi cunosc nu au descoperit încă asta şi nu vor descoperi. Tind spre a crede că într-o zi voi fi eu în faţa situaţiilor fără limită.
Să spun ce mi-aş dori? …chiar ar fi prea greu să mă gândesc la asta. Mă uit în jur, fiecare lucru îşi are rostul lui, fiecare om face lucrurile asemenea gândirii lui. Nu înţeleg de ce mulţi dintre noi, oamenii, văd viaţa în simplitatea în care ar vrea să trăiască. Am descoperit că nu este bine să devii dependent de o persoană, căci fiecare are propriul ritm de viaţă, fiecare visează la o libertate. Cum de alţii spun… „nu pot trăi fără…“. Total greşit! Ca sa fi un om adevărat trebuie în primul rând să fii capabil pe tine, să ai incredere în tine, să te accepţi aşa cum eşti, căci numai aşa te vor accepta şi alţii. Trebuie să ştii să păstrezi limitele, să ştii să faci diferenţa între bun şi rău, să ştii să ierţi când cel pe care-l iubeşti te supără, să ştii să iubeşti când trebuie iubit. Eu personal nu aş putea trăi cu cineva care nu poate trăi fără mine.
Dependenţa crează depresie. Atunci când ştii că cel fără de care nu poţi trăi pleacă şi te lasă singur, te simţi al nimănui, parcă nu mai ai niciun rost pe pământ, te închizi în singuratatea ta spunând că cea mai dragă persoană te-a părăsit. Nu, nu trebuie să privim lucrurile aşa, cât de mult ai iubi, dar iubirea implică multe. Cred că într-un cuvânt pot rezuma ceea ce implică viaţa: continuă!
Acum privesc nemărginita zare, privesc în gol, gândesc în gol. Vreau să închid ochii şi să visez la tine. Eşti departe, te-am proiectat undeva, unde nimeni nu poate ajunge la tine, decât eu, dar numai cu gândul…
Razele soarelui mă bat uşor în faţă, mă trezesc speriată. Vai… este dimineaţă! Ce repede a trecut timpul gândindu-mă la viaţă…
