La covrigi
Author: Mariana Tanase (contraste)
Stateam la rand sa cumpar de la gura cuptorului covrigi proaspeti si vanilati, care alaturi de un pahar mare de iaurt imi vor fi masa mea de pranz, intre doua drumuri. Alergatura, alergatura…
Cu coada ochiului am vazut cum batista i-a cazut jos. Roza, brodata. Undeva, firul s-a intrerupt de vreme si s-a desirat. Broderia a fost sparta. Timpul…
Hainele, salcii, sorecii, scurse si planse. Poseta de lac scovergita.
Mana tremuranda, cu vene albastre puternic reliefate printre petele cafenii.
Ochii aposi, tiviti cu rosu a caror culoare incerta balanseaza-n cautarea banilor din portmoneu. A gasit si apucat portmoneul. Atunci, batista a cazut, ca o aripa de tinerete. Franta, pala si trecuta.
– Mamaie! Ti-a cazut batista!
Nu m-am aplecat sa i-o ridic. Nu pentru ca purtam polara albastra si intregul emana a doamna bine, ci pentru aerul ei de domnisoara tarzie, eul ei de „nu ma jigni”.
Gura i s-a deschis arcuind un zambet stirb, doua buze amorfe peste un hau de amintiri. O inclinare de cap, subtire ca si trupul ei:
– Multumesc !
Si-a luat de jos batista si s-a indreptat, aproape de mandria tineretii.
Candva, i s-a spus domnisoara…
at 5:12 pm
Vă rog să corectaţi numele meu.
Am verificat în “sent” e-mailul şi mi-am scris corect numele. MARIANA nu maria.
Mulţumesc.
at 10:28 pm
Asticolul este semnat Mariana Tanase (contraste). Doriti alta semnatura?
at 5:42 pm
viata merge nu sta