Si caii mor, de dor…
Author: Oliviu Cristea
Te vad coborand din vis,
pe cal alb
la soapta chemarii, buzele-ti fierbinti
neinduplecate
cautau sufletul, un picur de cantec
infasurat
in salteaua polara, racorind odihna
gestului meu…
in sa trudesti logodna-ti fire
legata de ham,
atingere divina
sub trupul stanca, descatusata mea
iubire
fecioara clipa, nu mai esti…
