Atunci, cuvintele…
Author: Tavi
Intamplator sunt barbatul cu umbrela la purtator. Pentru mine cuvintele risipite pe strada nu sunt gunoaie, eu le strang le reconditionez si le redau zambetul si stralucirea de odinioara.
Cand pe malul apei ne plimbam in trasura neacoperita si birjarul insistent, un trubadur batranel, ne racorea visarea in arsita verii… atunci am vazut in zabetul lui, o cheie sol, pe portativul virtual, a odei dreptatii…
Atunci pentru prima oara, norii grei de sfada s-au asternut peste bucuria revederii noastre… am intors umbrela adunand in ea resturile ramase de la dezmatul cuvintelor jignitoare ce zburau spre mine.
Am hotarat sa le redau sensul, atunci am hotarat sa le reciclez, atunci am hotarat sa le iubesc asa cum sunt…
Intamplator sunt barbatul cu umbrela la purtător care recicleaza cuvintele risipite pe strada, printre gunoaie…
at 2:45 pm
Superb. Cel mai echilibrat dintre articole. Scrii frumos. Bravo!