O viata
Author: Gratiela Asaftei
Evenimente ce se succed din copilarie, adolescenta si pana… la sfarsit. Unele ne marcheaza pentru tot restul vietii, altele pe care le uitam chiar de a doua zi, dar pe care altii din jurul nostru nu le pot uita.
Desi uneori avem senzatia ca putem alege, ca suntem stapani pe soarta noastra, ca suntem in stare sa mutam muntii din loc, ca avem oportunitatea de a decide singuri, fara acordul altcuiva, ce vom face in viitor…
Si brusc… un accident de exemplu, poate narui toate visele noastre. Visul de a deveni campion se transforma in speranta de a mai putea merge vreodata, visul de a fi mandria familiei devine un sentiment greu de suportat ca suntem de fapt o povara.
Visul de a petrece tot restul vietii alaturi de cel drag ramane undeva in urma pentru ca dupa acel accident din acea clipa fatidica suntem ferm hotarati de a indeparta definitiv persoana fara de care pana mai ieri credeam ca nu putem trai.
Si daca inainte eram admirati, de unii chiar invidiati, devenim dintr-o data doar demni de compasiune celor din jur.
Incepem sa analizam, sa ne intrebam daca am fost trufasi, orgoliosi, poate chiar vanitosi si atunci, deabia atunci ne revizuim comportamentul.
Trairi, vise, dezamagiri, schimbari neprevazute, inerente… toate la un loc sunt de fapt chintesenta vietii.
at 10:14 pm
frumos povestit….probabil ai suferit mult la viata ta si ai un suflet mare de tot si te felicit, putinti sunt ca tine, si inca ceva se spune ca cei care stiu sa sufere, stiu sa si iubeasca foarte mult…
at 11:46 am
Poate nu ne dam seama cit de greu e sa recunosti la un moment dat ca nimic din ce ti-ai dorit de la viata nu s-a implinit poate e doar o parere dar cind soarta da cu tine de pamint nimic nu mai are sens.
Poate prea repede ,poate prea brusc mi-am dat seama ca viata mea s-a naruit iar tocmai atunci cind credeam ca sunt fericita am suferit cel mai mult.
Nu cred in renastere,nu cred in Pasdarea ce renaste din cenusa,nu cred ca poti trece peste pierderea sufletului pereche indiferent de ce primesti in schimb.
Spunem ca putem darui dragoste mai mult decit ne inchipuim dar de primit….poti primi destul ca sa poti trai fara ia dupa aceea…?
Cind iti doresti o mingiiere sa visezi doar la ea asa cum era cindva?
Credeti ca se poate?
at 11:49 am
Poate nu ne dam seama cit de greu e sa recunosti la un moment dat ca nimic din ce ti-ai dorit de la viata nu s-a implinit poate e doar o parere dar cind soarta da cu tine de pamint nimic nu mai are sens.
Poate prea repede ,poate prea brusc mi-am dat seama ca viata mea s-a naruit iar tocmai atunci cind credeam ca sunt fericita am suferit cel mai mult.
Nu cred in renastere,nu cred in Pasdarea ce renaste din cenusa,nu cred ca poti trece peste pierderea sufletului pereche indiferent de ce primesti in schimb.
Spunem ca putem darui dragoste mai mult decit ne inchipuim dar de primit….poti primi destul ca sa poti trai fara ea dupa aceea…?
Cind iti doresti o mingiiere sa visezi doar la ea asa cum era cindva?
Credeti ca se poate?