M-am trezit in seara asta mergand singura pe strada si mi-am dat seama ca am invatat sa fiu singura. Am invatat sa las totul in urma, sa merg singura mai departe, sa nu cer nimic numanui. Am invatat sa nu mai cred nimic, am invatat sa ma bazez numai pe mine.
Trebuie sa marturisesc faptul ca n-a fost usor, insa acum am ajuns la un stadiu in care singuratatea asta imi da uneori putere. Mergand singura azi am realizat cat de multe m-a invatat viata asta.
M-a invatat sa accept singuratatea, sa accept respingerile, durerile, dezamagirile, prieteniile pierdute din cauza celor care nu m-au acceptat. Insa, in primul rand am acceptat sa merg singura pe un drum, pe drumul meu, asa cum e el, mai usor sau mai greu.
Mi-am dat seama ca trebuie sa ma ajut singura si ca nu am de ce sa cer mai mult decat am; nu voi avea niciodata. Pareri de rau, sperante, iubiri, le-am lasat pe toate in urma, mai simt ceva, mai vreau ceva?
Viata asta m-a invatat numai sa accept, numai sa cred ca imi este dat numai ce imi este dat si nu trebuie sa cer mai mult pentru ca n-am nici o sansa. Nu ma mai doare, nu mai simt. Traiesc pentru altii, simt pentru altii, nimeni n-a simtit pentru mine.
Insa am acceptat si asta, am acceptat tot ce a vrut viata asta pentru mine. Mergand pe drumul asta, singura in noapte, am acceptat tot, pana si ce nu ma gandisem ca voi vrea vreodata. Singuratate in noapte, copaci dezgoliti, cuvinte desarte, vorbe in vant
Destin, viata, singuratate, amagiri, deziluzii, sperante plecati toate prin vantul rece al unei toamne tarzii.
Privi pe furiş la fusta ei. Era mai albastră ca de obicei şi apretată mai tare. Fusta i se potrivea ca o cochilie unei scoici. Să poftească cineva să īncerce a deschide cu forţa valvele unei scoici īnchise. Ale unei scoici uriaşe, cāt fusta asta de mare. Trebuie călcată īn picioare, trebuia făcută māzgă şi ţăndări, cum a procedat pe vremuri, cānd era copil, pe malul mării. Scoica nu ceda şi nu se ivea nicio crăpătură. Īncă nu văzuse niciuna goală puşcă. Ce animal ţinea cu atāta forţă valvele īnchise? Voia să afle numaidecāt, avea īn palme făptura aceea dură, īncăpăţānată, se chinuia cu degetele şi cu unghiile, scoica se chinuia şi ea.
Biensur , jurase să nu facă niciun pas din locul acela, pānă cānd n-o va deschide cu forţa. Scoica jurase contrariul, nu voia să fie văzută. De ce i-o fi ruşine, se gāndise el, că pe urmă īi dau drumul să se ducă, despre partea mea o īnchid la loc, nu-i fac niciun rău, promit solemn, dacă e surdă să-i transmită bunul Dumnezeu promisiunea mea. Dusese tratative cu ea vreme de cāteva ceasuri. Cuvintele lui erau la fel de slabe ca şi degetele. Ura căile ocolite, nu-i plăcea să meargă decāt de-a dreptul la ţintă. Spre seară trecuse un vapor mare, departe īn larg. El se repezise la literele imense, negre, de pe bordul lui şi citise numele . Atunci īl umflase rāsul, cāt era de furios, şi-şi īncălţase ca fulgerul ghetele, izbise scoica de pămānt cu toată puterea şi executase un dans gordian al bucuriei. "Bocancii" lui zdrobiseră scoica. Īn curānd zăcea goală puşcă īn faţa lui, o grămăjoară jalnică, māzgă şi īnşelăciune şi īncolo niciun animal.
Privi pe furiş la fusta ei. Era mai albastră ca de obicei şi apretată mai tare. Fusta i se potrivea ca o cochilie unei scoici. Să poftească cineva să īncerce a deschide cu forţa valvele unei scoici īnchise. Ale unei scoici uriaşe, cāt fusta asta de mare. Trebuie călcată īn picioare, trebuia făcută māzgă şi ţăndări, cum a procedat pe vremuri, cānd era copil, pe malul mării. Scoica nu ceda şi nu se ivea nicio crăpătură. Īncă nu văzuse niciuna goală puşcă. Ce animal ţinea cu atāta forţă valvele īnchise? Voia să afle numaidecāt, avea īn palme făptura aceea dură, īncăpăţānată, se chinuia cu degetele şi cu unghiile, scoica se chinuia şi ea. K
Bien , jurase să nu facă niciun pas din locul acela, pānă cānd n-o va deschide cu forţa. Scoica jurase contrariul, nu voia să fie văzută. De ce i-o fi ruşine, se gāndise el, că pe urmă īi dau drumul să se ducă, despre partea mea o īnchid la loc, nu-i fac niciun rău, promit solemn, dacă e surdă să-i transmită bunul Dumnezeu promisiunea mea. Dusese tratative cu ea vreme de cāteva ceasuri. Cuvintele lui erau la fel de slabe ca şi degetele. Ura căile ocolite, nu-i plăcea să meargă decāt de-a dreptul la ţintă. Spre seară trecuse un vapor mare, departe īn larg. El se repezise la literele imense, negre, de pe bordul lui şi citise numele . Atunci īl umflase rāsul, cāt era de furios, şi-şi īncălţase ca fulgerul ghetele, izbise scoica de pămānt cu toată puterea şi executase un dans gordian al bucuriei. "Bocancii" lui zdrobiseră scoica. Īn curānd zăcea goală puşcă īn faţa lui, o grămăjoară jalnică, māzgă şi īnşelăciune şi īncolo niciun animal.
Privi pe furiş la fusta ei. Era mai albastră ca de obicei şi apretată mai tare. Fusta i se potrivea ca o cochilie unei scoici. Să poftească cineva să īncerce a deschide cu forţa valvele unei scoici īnchise. Ale unei scoici uriaşe, cāt fusta asta de mare. Trebuie călcată īn picioare, trebuia făcută māzgă şi ţăndări, cum a procedat pe vremuri, cānd era copil, pe malul mării. Scoica nu ceda şi nu se ivea nicio crăpătură. Īncă nu văzuse niciuna goală puşcă. Ce animal ţinea cu atāta forţă valvele īnchise? Voia să afle numaidecāt, avea īn palme făptura aceea dură, īncăpăţānată, se chinuia cu degetele şi cu unghiile, scoica se chinuia şi ea. Kien jurase să nu facă niciun pas din locul acela, pānă cānd n-o va deschide cu forţa. Scoica jurase contrariul, nu voia să fie văzută. De ce i-o fi ruşine, se gāndise el, că pe urmă īi dau drumul să se ducă, despre partea mea o īnchid la loc, nu-i fac niciun rău, promit solemn, dacă e surdă să-i transmită bunul Dumnezeu promisiunea mea. Dusese tratative cu ea vreme de cāteva ceasuri. Cuvintele lui erau la fel de slabe ca şi degetele. Ura căile ocolite, nu-i plăcea să meargă decāt de-a dreptul la ţintă. Spre seară trecuse un vapor mare, departe īn larg. El se repezise la literele imense, negre, de pe bordul lui şi citise numele . Atunci īl umflase rāsul, cāt era de furios, şi-şi īncălţase ca fulgerul ghetele, izbise scoica de pămānt cu toată puterea şi executase un dans gordian al bucuriei. "Bocancii" lui zdrobiseră scoica. Īn curānd zăcea goală puşcă īn faţa lui, o grămăjoară jalnică, māzgă şi īnşelăciune şi īncolo niciun animal.
Privi pe furiş la fusta ei. Era mai albastră ca de obicei şi apretată mai tare. Fusta i se potrivea ca o cochilie unei scoici. Să poftească cineva să īncerce a deschide cu forţa valvele unei scoici īnchise. Ale unei scoici uriaşe, cāt fusta asta de mare. Trebuie călcată īn picioare, trebuia făcută māzgă şi ţăndări, cum a procedat pe vremuri, cānd era copil, pe malul mării. Scoica nu ceda şi nu se ivea nicio crăpătură. Īncă nu văzuse niciuna goală puşcă. Ce animal ţinea cu atāta forţă valvele īnchise? Voia să afle numaidecāt, avea īn palme făptura aceea dură, īncăpăţānată, se chinuia cu degetele şi cu unghiile, scoica se chinuia şi ea. Kien jurase să nu facă niciun pas din locul acela, pānă cānd n-o va deschide cu forţa. Scoica jurase contrariul, nu voia să fie văzută. De ce i-o fi ruşine, se gāndise el, că pe urmă īi dau drumul să se ducă, despre partea mea o īnchid la loc, nu-i fac niciun rău, promit solemn, dacă e surdă să-i transmită bunul Dumnezeu promisiunea mea. Dusese tratative cu ea vreme de cāteva ceasuri. Cuvintele lui erau la fel de slabe ca şi degetele. Ura căile ocolite, nu-i plăcea să meargă decāt de-a dreptul la ţintă. Spre seară trecuse un vapor mare, departe īn larg. El se repezise la literele imense, negre, de pe bordul lui şi citise numele . Atunci īl umflase rāsul, cāt era de furios, şi-şi īncălţase ca fulgerul ghetele, izbise scoica de pămānt cu toată puterea şi executase un dans gordian al bucuriei. "Bocancii" lui zdrobiseră scoica. Īn curānd zăcea goală puşcă īn faţa lui, o grămăjoară jalnică, māzgă şi īnşelăciune şi īncolo niciun animal.
Privi pe furiş la fusta ei. Era mai albastră ca de obicei şi apretată mai tare. Fusta i se potrivea ca o cochilie unei scoici. Să poftească cineva să īncerce a deschide cu forţa valvele unei scoici īnchise. Ale unei scoici uriaşe, cāt fusta asta de mare. Trebuie călcată īn picioare, trebuia făcută māzgă şi ţăndări, cum a procedat pe vremuri, cānd era copil, pe malul mării. Scoica nu ceda şi nu se ivea nicio crăpătură. Īncă nu văzuse niciuna goală puşcă. Ce animal ţinea cu atāta forţă valvele īnchise? Voia să afle numaidecāt, avea īn palme făptura aceea dură, īncăpăţānată, se chinuia cu degetele şi cu unghiile, scoica se chinuia şi ea. Kien jurase să nu facă niciun pas din locul acela, pānă cānd n-o va deschide cu forţa. Scoica jurase contrariul, nu voia să fie văzută. De ce i-o fi ruşine, se gāndise el, că pe urmă īi dau drumul să se ducă, despre partea mea o īnchid la loc, nu-i fac niciun rău, promit solemn, dacă e surdă să-i transmită bunul Dumnezeu promisiunea mea. Dusese tratative cu ea vreme de cāteva ceasuri. Cuvintele lui erau la fel de slabe ca şi degetele. Ura căile ocolite, nu-i plăcea să meargă decāt de-a dreptul la ţintă. Spre seară trecuse un vapor mare, departe īn larg. El se repezise la literele imense, negre, de pe bordul lui şi citise numele . Atunci īl umflase rāsul, cāt era de furios, şi-şi īncălţase ca fulgerul ghetele, izbise scoica de pămānt cu toată puterea şi executase un dans gordian al bucuriei. "Bocancii" lui zdrobiseră scoica. Īn curānd zăcea goală puşcă īn faţa lui, o grămăjoară jalnică, māzgă şi īnşelăciune şi īncolo niciun animal.
Fratii mei a-m ajuns sa bat la poarta cu-i nu me drag asa mi-a fost scris pe cine sa invinovatesc? Tot inainte stiu ca sunt altii mai rau ca noi si nu mai zice nimic.
Exista dragoste? - Vapaia sufletului meu... Te-am pierdut oare pentru totdeauna? Sincer, sper din tot sufletul, sa pot sa te mai vad macar o data. M-am indragostit prea repede de tine, te i ... continuare »
Exista dragoste? - Anii au trecut... Pasiunea vine inca o data. E ciudat. In cele din urma nu stim niciodata sa ne despartim, viata o face pana la urma, e adevarat, este si parerea m ... continuare »
Exista dragoste? - Marturie pe lumina! Sa decad oare in gustul amarui al aromei de tei care a incheiat ciclul Povestea lui si a ei?
Pleaca si fiecare miscare care o face aduce c ... continuare »
Exista dragoste? - N-am invatat sa nu iubesc Intr-adevar, se pare ca am gresit totul in viata datorita faptului ca n-am invatat sa nu iubesc. Mereu si mereu am iubit si am oferit tot ce am a ... continuare »
Exista dragoste? - Viata In fond destinul nu se schimba si daca iti este dat sa nu fii iubit, orice ai alege, orice ai spera si orice ai face pentru asta, nu vei fi iubit ... continuare »
Exista dragoste? - Indepartare Si totul, culmea, nu neaparat din vina noastra; asa credeam, acum nu mai e la fel. Intr-adevar, dupa cum ai spus: poate nu ne e dat sa fim impreu ... continuare »
Exista dragoste? - Schimbari Eu mi-am dorit sa intalnesc marea dragoste a vietii mele si acum o traiesc, dar nu stiu daca sa ma bucur sau nu. Pentru ca bineinteles nu e totul ... continuare »