Bolile cardiovasculare şi depresia cresc riscul producerii unui infarct
La nivel mondial, depresia constituie o problemă majoră de sănătate, fiind prezentă la aproximativ 20% dintre pacienţii cu boli cardiace. Organizaţia Mondială a Sănătății (OMS) preconizează că până în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de mortalitate și dizabilitate în lume, primul loc fiind ocupat de bolile cardiovasculare care provoacă decesul a 17 milioane de oameni anual. Persoanele depresive prezintă un risc de două ori mare de a suferi un infarct miocardic comparativ cu cele care nu suferă de depresie, se arată într-un studiu realizat în 2011 de oamenii de ştiinţă canadieni de la Universitatea „Concordia″.
În plus, conform Asociaţiei Americane a Inimii, depresia apare de trei ori mai frecvent la pacienţii cu boli cardiovasculare care au suferit deja un eveniment coronian acut decât în rândul celorlalţi. Cu cât persoana la care se produce un infarct miocardic este mai tânără, cu atât riscul de a dezvolta depresie este mai mare, prin urmare se poate spune că există o interdependenţă între cele două afecţiuni.
De la depresie la boli cardiovasculare şi invers
Cercetătorii canadieni au reuşit să explice mecanismul prin care depresia afectează inima. Pe de-o parte datorită stilului de viaţa dezechilibrat, sedentar, consumului de alimente nesănătoase, alcool sau fumatului. În plus depresia conduce și la episoade de anxietate sau atacuri de panică și hipertensiune arterială sau, dimpotrivă, la introvertire și implicit la inhibarea posibilității urmării unui tratament adecvat. Toate acestea împiedică o circulație adecvată a sângelui în organism și devin factori cauzatori de boli cardiovasculare. Alte studii realizate în America şi Australia, susţin că depresia pare să favorizeze dezvoltarea depunerilor de grăsime şi colesterol în vasele sangvine, despre care se ştie că ar conduce la creşterea riscului de accident vascular cerebral şi al infarct miocardic.
Nu doar depresia conduce la boli cardiovasculare şi reciproca fiind de asemenea valabilă. Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, 15% din persoanele care suferă de o boală cardiovasculară se confruntă şi cu simptome specifice depresiei. Studiile au arătat că, la persoanele care au suferit un infarct miocardic, episoadele depresive cresc cu 17% riscul de deces. Prin comparaţie, la persoanele sănătoase, riscul de deces după un infarct este de numai 3%. Principalele motive pentru care bolile cardiovasculare favorizează depresia sunt activitatea socială redusă, întrucât bolnavii de inimă ies mai rar din casă şi nu fac suficientă mişcare, dar şi dependența de medici şi medicamente, care creşte gradul de frustrare al pacienților. Nu în ultimul rând, starea psihică a bolnavilor este afectată, deoarece evoluţia bolii este imprevizibilă, ceea ce creează o stare de stres permanentă, care conduce la afectarea vaselor de sânge şi implicit la îmbolnăvirea inimii.
Ce simptome ar trebui să te îngrijoreze?
Deseori simptomele debutului unei boli cardiovasculare pot coincide cu cele ale depresiei şi invers. Pe măsură ce apar dificultăți de concetrare, tulburări de somn, reducerea apetitului alimentar, anxietate, tensiune interioară, iritabilitate, oboseală sau pesimism (gânduri de vinovăție şi de inferioritate) depresia urmată de boala cardivasculare se poate instala.
Un procent semnificativ dintre pacienții care suferă de depresie, cu sau fără afecțiuni cardiovasculare asociate nu sunt diagnosticați la timp sau primesc îngrijirile terapeutice inadecvate. De aceea medicul de familie deține un rol cheie în depistarea precoce a simptomelor depresive și îndrumarea acestor pacienți către un serviciu de psihiatrie. În mod particular, la pacienții cu antecedente cardiovasculare medicul cardiolog poate fi cel care recomandă o evaluare psihiatrică în vederea stabilirii unui diagnostic de depresie.
Cum se tratează corect cele două afecţiuni?
Cea mai utilizată și eficientă abordarea terapeutică s-a dovedit a fi asocierea dintre tratamentul psihologic și cel farmacologic.
Tratamentul psihologic poate fi reprezentat de una dintre următoarele forme de psihoterapie: terapia cognitiv comportamentală sau interpersonală. În anumite cazuri consilierea suportivă s-a dovedit a fi cea mai bună metodă de tratament psihologic.
În ceea ce priveşte tratamentul farmacologic, medicația antidepresivă aleasă pentru a fi administrată unui pacient depresiv cu boli cardiovasculare asociate trebuie să aibă cel mai bun profil de siguranță în ceea ce privește apariția efectelor adverse. Psihiatru va trebui să țină cont nu doar de efectele și interacțiunile dintre diversele antidepresive pe care le poate prescrie, ci și de efectele adverse care pot să apară între medicația pescrisă de medicul cardiolog pentru afecțiunile cardiovasculare ale pacientului și medicația antidepresivă pe care el dorește să o inițieze.
Aceste interacțiuni pot fie să ducă la o lipsă de eficacitate atât a medicamenelor pentru bolile cardiovasculare sau cele pentru tratarea depresiei, cât și, uneori, la o creștere a efectului pe care aceste medicamente îl au, pacientul ajungând să se simtă foarte slăbit, să nu aiba puterea să facă nimic (stari date de reducerea prea mult a tensiunii arteriale, de exemplu) sau să aibă stări de greață, dureri de stomac sau alte astfel de manifestări datorate unei acțiuni mult prea puternice a medicamentelor antidepresive.
În această situație vor trebui alese cu precădere medicamente atât cardiovasculare cât și antidepresive care nu interacționează între el și au un profil de siguranță și tolerabilitate excelent. Medicii care oferă îngrijire pacienților cu afecțiuni cardiace trebuie de asemenea să fie familiarizați cu manifestările depresiei și să-i conștientizeze pe aceștia de prezența acestei afecțiuni, aceasta cu atât mai mult cu cât s-a demonstrat că o serie de medicamente folosite în tratarea bolilor cardiovasculare sunt ele însele inductoare de stări depresive. Acest lucru este important, deoarece depresia influențează în mod negativ evoluția afecțiunii cardiace, și de asemenea, afectează toate aspectele vieții unui pacient, inclusiv familie și relațiile personale, educație, carieră, activitatea și starea generală de sănătate.
Platforma online, www.depresiv.ro, reprezintă un punct solid de sprijin pentru cei care suferă de depresie în anotimpul rece, oferind informaţii complexe despre tulburările specifice, sfaturi pentru tratarea acestora şi explicarea factorilor ce conduc la apariţia unor astfel de dispoziţii, de către specialişti avizaţi din domeniul psihiatriei. Astfel, puteţi consulta platforma pentru a cunoaşte mai multe detalii despre apariţia depresiei, fie atunci când va confruntaţi personal cu aceasta sau când cei dragi prezintă simptomele specifice.
