Cum ne afectează frigul
Întotdeauna în anotimpul rece este necesară luarea unor măsuri pentru prevenirea influenţei frigului asupra organismului, mai ales a degerăturiloe cauzate de temperaturile scăzute şi de umezeală.
Persoanele predispuse la degerături sunt cele subalimentate, anemicii, alcoolicii şi cele cu astenii. De asemenea, unele boli precum tulburările circulaţiei periferice, dereglările hormonale, disfuncţiile hepatice şi problemele intestinale. Oboseala, deshidratarea şi bolile psihice, precum şi consumul de droguri, fumatul, sunt factori de risc în ce priveşte degerăturile şi hipotermia.
Degarăturile apar ca tumefacţii roşii-violete în părţile periferice ale corpului: mâini, picioare, urechi, nas, fiind influenţate de imobilitatea de lungă durată, purtarea unor haine nepotrivite pentru iarnă, încălţăminte de proastă calitate, în care intră apa şi frigul, de o alimentaţie formată mai mult din grăsimi, lipsei de vitamine.
În cazul în care au apărut degerăturile, nu vom expune imediat părţile afectate la căldură intensă, încercându-se încâlzirea treptată. Metoda frecării cu zăpadă s-a dovedit a fi greşită pentru că ţesuturile afectate se pot traumatiza, rezultând infecţii. Aplicarea de apă caldă pe zonele traumatizate este ideală şi se poate face acest lucru în mod repetat, până când zonele afectate revin la culoarea normală. Nu frecaţi zonele degerate pentru că se poate agrava leziunea. După îndepărtarea din apă caldă, uscaţi prin ştergeri uşoare şi aplicaţi tratament steril asupra părţilor afectate, pentru protecţie. Dacă există vezicule sau riscul unei infecţii la nivelul pielii, medicul vă poate prescrie un antibiotic.
La unele persoane se produce înroşirea nasului datorată frigului, cojirea şi ridarea acestuia, apariţia vinişoarelor roşii datorită dilatării vaselor capilare.
Încercarea de prevenire a degetărurilor se poate face prin consumul de băuturi calde, vitamine şi alimentaţie raţională. De asemenea, masajele labei priciorului şi ungerea cu o cremă grasă sunt benefice pentru evitarea complicaţiilor. Purtaţi îmbrăcăminte şi încălţăminte impermeabile, consumaţi calorii suficiente, nu strică să aveţi mereu un termos cu o băutură caldă, îndulcită, evitaţi bauturile alcoolice deoarece în ciuda efectului aparent de încalzire, produc vasodilataţie şi accentuează pierderea de căldură şi răcirea organismului.
Ca tratamente naturiste în cazul degerăturilor, se pot face băi alternante calde-reci, în care se pune cimbru şi se fac frecţii cu alifie cu vâsc; băi şi cataplasme cu infuzie preparată din 15-20 g flori de gălbenele la 1 litru de apă; comprese cu 10 ml tinctură de gălbenele la 100 ml apă fiartă şi răcită; comprese locale de infuzie din următoarele plante: 10 g flori de muşeţel, 20 g gălbenele, 20 g mentă, 25 g coajă de stejar, 25 g rădăcină de tătăneasă, se fierbe 10 minute, la foc domol, se prepară din 2 linguri de amestec de plante, la o cană de apă.
