Timpul
Author: Gratiela Asaftei
Timpul e ireversibil.
Asta o stie toata lumea, dar de prea putine ori in viata patrundem esenta acestui adevar. Si mai greu de suportat e faptul ca moartea cuiva drag te face sa meditezi asupra acestei ireversibilitati.
Da, azi mi-a murit cineva drag, care a avut TIMP sa fie alaturi de parintii mei in momente grele, care m-a sprijinit si pe mine in grele cumpene, care a stiut sa-mi rasplateasca gesturile frumoase, care a inteles mereu ca eu nu mai am prea mult TIMP.
Acum cand realizez ca a tras cu dintii de viata si cu ultimile puteri imi telefona sa se asigure ca mie imi este bine, TIMPUL a expirat. De azi incolo chiar de-as vrea sa-i acord exclusivitate, trebuie sa astept eu… poate mult, prea mult TIMP pana cand ne vom putea reintalni…
Vestea ca a plecat intr-o alta lume m-a determinat sa o pun pe lista prioritatilor… tardiv…
Astazi am primit o dura lectie de viata… prin moarte. Tot azi, comemoram ultimul drum al mamei mele… fatidica ciclicitate. Cu dureri, regrete, sentimente de vinovatie, trebuie sa merg mai departe… nu stiu cat de departe, dar…
„Despartirile“ ne fac sa apreciem mai mult persoanele pe care le iubim !
at 10:16 am
Cata dreptae ai!
Si eu am suferit si sufar ca si tine pierderea unui parinte drag (tata), niciodata nu am crezut ca voi putea sufari atat de mult. Acum incerc sa ma fiu cat mai aproape de mama, ma doare ca suntem la ceva distanta si ne vedem la cateva luni, dar vorbim in fiecare zi la telefon. Daca tot sm realizat ce inseamna pierderea unei persoane dragi sa facem in asa fel incat sa-i pretuim pe cei de langa noi care ne sunt alaturi.
at 8:24 pm
lacrimile imi curgeau pe obraji in timp ce citeam acesta frumoasa povestire(relitate)…chiar dak nu am pierdut pe nimeni in viataazi am realizat k de aproape 3 ani decand sunt departe de parnti este o realiate care intro zi chiar dak ea e departe va veni.numi pot imagina clipa cand o sa infrut atata durere…imi iubesc parinti enorm si fara ei nu stiu ce as face…imi lispesc erorm sunt 3 ani de cand nui vad si zi de zi plang si ma gandesc cum va fi viata mea atunci cand ei nu vor mai fi…miam luat viata in mani de mik si mie dor de o ziin care sa fi iar copil si sa stau cu parintii mei acasa.plang..,,..plang dar nu am pe nimeni alaturi
at 4:03 pm
nimik nu-i mai crud decat moartea celui drag…..acuma 7 luni am pierdut o persoana fosrte speciala,si dedosebita,o persoana pe care o iubeam de mult dar nu mi-am dat seama decat acuma ,cand ink era in viata si ne-am intalnit in ultimele lui 2 saptamani….regret k nu am apucat sa-l fac fericit asa cum el ma facea prin lucruri simple….regret k nu mi-am putut lua ramas bun:(( acu stau si ma gandesc la clipele frumoase petrecute impreuna,la ceea ce facea pt mine,si stiu k nimeni nu va mai face astfel de lucruri pt mine:( as vrea sa stiu dk ik ma mai iubeste…pt k el nu-i mort,doar a trecut in cealalta lume…..oare e o nebunie sa astept un raspuns de la el,o confirmare k ceea ce a fost intre no a fost ceva real???